CONFERINŢA SECURITATEA CIBERNETICĂ | DANIEL CUCIURIANU, MANAGER DE PROIECT ÎN CADRUL C-PROC: "Criminalitatea informatică reprezintă o ameninţare la adresa drepturilor fundamentale ale omului"

Criminalitatea informatică reprezintă o ameninţare la adresa drepturilor fundamentale ale omului, a afirmat Daniel Cuciurianu, Manager de proiect în cadrul Biroului Programului de Crimă Cibernetică al Consiliului Europei (C-PROC).

Domnia sa a spus: "Consiliul Europei, în calitate de organizaţie internaţională, are ca mandat protejarea drepturilor fundamentale ale omului, a democraţiei şi a statului de drept. Am constatat că, criminalitatea informatică reprezintă o ameninţare la adresa drepturilor fundamentale ale omului, plecând de la dreptul la viaţa privată, la demnitate, la integritate. Cauzează pierderi financiare, afectează infrastructura critică. De asemenea, ameninţă libertatea de expresie şi, în final, chiar stabilitatea democratică a statelor, interferând cu procesele electorale în numeroase cazuri".

Daniel Cuciurianu a adăugat: "Mandatul Consiliul Europei pleacă de la asigurarea unui cadru legal internaţional pentru toate statele, prin care să se asigure un răspuns clar la criminalitatea informatică (...). Există un mare număr de state şi organizaţii internaţionale, inclusiv România, inclusiv Consiliul Europei, care au aderat la un standard internaţional clar privind criminalitatea informatică - Convenţia de la Budapesta. Aici sunt prezentate atât infracţiunile informatice cât şi puterile, atribuţiile instituţiilor competente de a le combate, de a da un răspuns ferm. Separat de acest număr mare de state, de organizaţii, de instituţii internaţionale, care au aderat la standarele Convenţiei de la Budapesta, mai există şi alte state, mai puţine ca număr, relevante ca teritoriu, dar nu neapărat relevante din punctul de vedere al drepturilor omului, care consideră că Internetul şi accesul la informaţii trebuie controlat de către stat şi guverne. Evident, nu aceasta este opinia instituţiei pe care o reprezint. Noi credem că Internetul trebuie să fie liber, accesul la informaţii trebuie să fie liber. Dar trebuie să luptăm pentru a nu fi abuzat, prin întărirea structurilor, prin întărirea statelor care să poată să asigure un mediu sigur online pentru cetăţeni".

Conform domniei sale, pe lângă standardele pe care le oferă Convenţia de la Budapesta, Biroul Programului de Crimă Cibernetică al Consiliului Europei sprijină ţările pentru implementarea acestor standarde, prin programe de asistenţă tehnică.

"Avem unul dedicat ţărilor din Sud-Vestul Europei. Petru o perioadă de trei ani sunt sprijinite aceste state pentru a-şi creşte capacitatea de răspuns la criminalitatea informatică", a afirmat Daniel Cuciurianu. "Sprijinul pe care-l acordăm ţărilor vine pe mai multe paliere, pornind în primul rând de la legislaţie - să ne asigurăm că statul respectiv are un cadru legal coerent, clar şi aliniat standardelor internaţionale, în primul rând din punctul de vedere al respectării drepturilor omului. Odată ce legislaţia este aliniată şi îndeplineşte condiţiile necesare, pasul următor este de a-i sprijini pentru a-şi creiona strategii naţionale pentru combaterea criminalităţii informatice".

Potrivit managerului de proiect, ulterior trebuie puse la punct anumite modalităţi de raportare a criminalităţii informatice, astfel încât cetăţenii să poată să se adreseze instituţiilor competente, printr-o platformă online.

"După ce avem aceste trei elemente, următorul pas este - şi aici insistăm foarte mult şi alocăm multe resurse - sprijinirea autorităţilor, în special a agenţiilor care aplică legile. Poliţie, parchete, pentru a avea cunoştinţele şi uneltele necesare în vederea efectuării acestor investigaţii", a spus Daniel Cuciurianu. "Apoi urmează sprijinirea cooperării dintre domeniul public şi domeniul privat, prin schimburi de informaţii. De exemplu între instituţiile financiare, bănci şi autorităţi, organizaţii non-guvernamentale şi în mediul public în general".

Domnia sa a adăugat: "Următoarea etapă ţine de asigurarea unui nivel (n.r. de pregătire) adecvat şi al procurorilor şi judecătorilor. Pentru că în multe situaţii, structurile de apărare, de poliţie, sunt cumva la un nivel adecvat, dar ulterior magistraţii sau cei care trebuie să judece sau să analizeze cazurile respective, fiind absolvenţi de drept, nu au neapărat cunoştinţele tehnice şi încercăm să îi aducem la un nivel cel puţin elementar pentru a putea da nişte soluţii bine documentate, prin înţelegerea fenomenului în cazurile de criminalitate informatică".

Conform managerului de proiect din cadrul Biroului Programului de Crimă Cibernetică al Consiliului Europei, ultima etapă este cooperarea internaţională. "În majoritatea cazurilor de criminalitate informatică, sunt mai mulţi actori implicaţi. Foarte rare sunt cazurile în care o persoană este capabilă să coordoneze un atac informatic împotriva unei instituţii, unui stat sau a unei alte persoane. De regulă lucrează împreună, sunt infractori care gestionează partea tehnică, sunt alţii care asigură suportul financiar, alţii care asigură spălarea banilor sau altă infrastructură de social engineering, etc. De cele mai multe ori infractorii se alflă pe teritoriile mai multor state, în jurisdicţii diferite, şi automat autorităţile din ţările respective trebuie să coopereze între ele, să facă schimburi de informaţii pentru a putea avea o imagine clară asupra întregului fenomen".

Domnia sa a mai spus: "Al doilea protocol al Convenţiei de la Budapesta care a intrat în vigoare anul trecut a plecat tocmai de la principiul că este necesară o bună cooperare internaţională. România a semnat protocolul anul trecut în mai, împreună cu alte state. Acest protocol asigură de regulă cadrul legal pentru o cooperare între autorităţi şi mediul privat, dincolo de graniţele ţărilor. Astfel, în cazul în care o persoană este victima unei infracţiuni să spunem în România, se adresează Poliţiei Române sau Parchetului, care au acum capacitatea de a cere direct unei companii din străinătate date referitoare la acea infracţiune pentru a demostra ce s-a întâmplat în acel caz, fără a trece neapărat prin intermediul autorităţilor din alt stat".